Orașul Căușeni
Administrația Publică
Relații cu Publicul
Informație Utilă
Arhiva Site-ului

Aparatul Primăriei Orașului Căușeni


Aparatul Primăriei Orașului Căușeni dispune de un personal cu înaltă calificare, format din: experţi în administrație publică, finanţe, achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări civile, monitorizare şi evaluare, precum şi personal administrativ.

 

Nr.
d/o

Nume, prenume

Funcţia

Telefon

1

Repeşciuc Grigore

primar

2-25-54

2

Lebedev Victor

viceprimar

2-27-86

3

 

contabil-şef

2-35-72

4

Gabriălean Tatiana

arhitect-șef

 

5

Boiştean Vasile

specialist

2-24-58

6

Cojocari Gheorghe

intendent

2-20-19

7

Şipitca Dumitru

jurist

2-23-50

8

Focşa Anton

Resp achiziţii publice

2-24-42

9

Țurcanu Marina

contabil

2-11-89

10

Cucoş - Chiseliţa Ala

Secretarul consiliului

2-21-44

11

Ochişan Elena

specialist

2-22-67

12

Guja-Răilean Natalia

specialist

2-22-67

13

Mungiu Matalia

specialist

 

14

Chirman Gheorghe

specialist

2-30-68

15

Bejan  Ina

specialist

2-11-89

16

Vasluian Maria

 

2-32-03

17

 

Secretar-dactilograf

2-22-33

18

Bocearov Maria

specialist

2-34-63

19

Guranda Olga

specialist

2-30-68

20

Flocea Tatiana

specialist

2-29-04

21

Rotari Mihail

electician

2-20-19

22

Răileanu Anna

contabil

2-11-89

23

Carauș Parascovia

contabil

2-11-28

24

 

 

 

25

 

 

 

26

 

 

 


Primarul Orașului Căușeni


Categoria: Aministrația Publică » Primar       Data: 11-11-2011, 16:07

Primarul Orasului Causeni

Grigorie Repesciuc

Data naşterii : aprilie 1967

Studii şi activitatea 

1973-1983 şcoala medie s. Ermoclia raionul Suvorov (Ştefan-Vodă)                

1986 – angajat inspector auto de stat al Secţeiei raionale de Miliţie, Căuşeni

1988-1991- şcoala specializată de miliţie or. Orel, Federaţia Rusă

1997-2001- USM Chişinău, Facultatea de Drept

2005- Şeful secţiei de Examinare şi Evidenţă a Transportului, Căuşeni

2007- 2008 Comisar, Comisariatul de Poliţie, Căuşeni

2008- ULIM, Chişinău, Master Facultatea de Drept

2008 Şef, Direcţia Situaţii Excepţionale, Căuşeni 

2010 Şef, Unitatea de Salvatori, Direcţia Situaţii Excepţionale, Căuşeni

2011 Primar, oraşul Căuşeni 

Limbile vorbite

Româna, rusă

Hobby

Sport, călătorii       

Grigore Repesciuc şi-a înaintat candidatura la funcţia de primar al oraşului Căuşeni în primăvara anului 2011. După 3 tururi de scrutin,  cndidatul independent a  fost ales în funcţia de primar. La 31 iulie 2011  pentru  Grigorie Repesciuc au votat 3961 de căuşeneni cu 1770  mai mult decît pentru contracandidatul său Veaceslav Negai, de la Partidul Comuniştilor din Republica Moldova


Istoria Orașului Căușeni


Categoria: Orașul Căușeni » Istorie       Data: 11-11-2011, 16:01
Istoria oraşului Căuşeni este strîns legată de  cea sudului Basarabiei, de la Imperiul Roman. După cuceririle romane împăratul Traian ridică pe teritoriul actualului oraş un val de apărare, menirea căruia este de a proteja hotarele imperiului de invaziile barbare. În istorie acest dig de apărare a rămas cu denumirea Valul lui Traian. Cu aceeaşi denumire a fost numit şi un cartier al oraşului Căuşeni.

Prima atestare documentară a localităţii datează din secolul al XV, anul 1455. Într-un document scris în limba slavonă este pomenită localitatea Cheşenăul Roşu. Într-o scrisoare a domnitorului Petru Rareş din 1535 este menţionată o localitate de lîngă rîul Botna, numită Marele Cheşenău.

În 1535 turcii au ocupat 12 sate din Moldova, inclusiv şi Cheşenăul Roşu, căruia i-au schimbat denumirea în Căuşeni.Tot aici turcii au dezlocat şi marele stat major al oştirilor hanului Crimeii. În sec. XVI această localitate este menţionată ca târg, adică oraş comercial. În această perioadă oraşul devine şi reşedinţă a Hanului Crimeei. 
În anul 1710 regele Suediei Carol al XII-lea, aflîndu-se în cetatea Bender, trimite o misiune diplomatică spre est, calea acesteia trece prin Căuşeni. În 1711 călătorul La Motroy se află cîteva zile la Căuşeni, fixînd în notiţile sale că majoritatea populaţiei este alcătuită din moldoveni, tătari, armeni, perşi, evrei.

În 1733 hanul Crimeei Caplan Ghirei vine în Căuşeni cu armata sa. Expediţia avea ca destinaţie Polonia, unde după moartea regelui August, începuse lupta pentru tron.În 1768 Chirim Ghirei adună la Căuşeni armatele pentru ai alunga pe ruşi din stepă.Ofensiva lui Chirim Ghirei spre hotarele ruseşti începe în 1769

Pe la mijlocul anilor '60 ai sec. XVIII, la Căuşeni se află una din reşedinţele mitropolitului Proilaviei, cu aportul căruia se restaurează Biserica Adormirea Maicii Domnului.

Pe parcursul războaielor ruso- turceşti 1768 1787 şi 1790 Căuşeniul devine bastionul trupelor turceşti.De aici turcii organizau atacurile cotra armatei ruseşti. Pînă la urmă în rezultatul multiplilor războaie Căuşeniul este devastatCşi ars din temelii. Fostele case şi castele au fost transformate în scrum şi ruine.

În anii 1806-1812 localitatea devine capitala Bugeacului
După semnarea tratului de pace de la Bucureşti  la 1812 Basarabia este anexată la imperiul rus. Oraşul Căuşeni în 1829 devine centru regional. Ceva mai tărziu după 1918 odată cu unificarea României oraşul devine centru de putere.Datele din 1923 atestă că  localitatea era împărţită în Căuşeni vechi- sat şi Căuşeni noi-tîrg.În perioada interbelică în Căuşeni noi locuiau peste 5 mii de oameni , case de locuit erau în număr de 1051.Tot aici funcţionau 2 cooperative,o carieră de piatră, moară cu aburi şi de vînt, 38 de brutării, o fîntînă arteziană 4 şcoli primare mixte, o şcolă primară evreiască o grădiniţă de copii. În Căuşeni Vechi erau 318 case, 1491 de locuitori, 3 mori de vînt, o cooperativă, o bancă publică, 3 ferării, o şcoală primară mixtă. 

După semnarea pactului Molotov-Ribentrop Basarabia este anexată în 1940 la URSS. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, dar şi din cauza deportărilor, a foametei organizate în 1946-1947 numărul locuitorilor în Căuşeni a scăzut simţitor. Conform statisticilor la 1949 în Căuşeni locuiau doar 3784 de oameni.

În perioada sovietică a fost atestată o dezvoltare economică şi socială. La 11 noiembrie 1940 Căuşeniul devine centru raional, 1965- oraş, iar la 1998 obţine statut de municipiu. În prezent oraşul are peste 18 mi de locuitori. Ramurile de bază ale economiei oraşului sunt: Industria alimentară, de panificaţie şi a materialelor de construcţie. În localitate activează 125 de societăţi cu răspundere limitată, 332 întreprinderi individuale şi 3 gospodării agricole. Una din cele mai mari întreprinderi este cea de produse cerealiere „Seminţe-Agro” S.A. şi „Elevatorul” S.A. În oraş funcţionează sucursalele a 5 bănci comerciale, 27 de magazine, un centru de informaţii şi telecomunicaţii.

Geografia Orașului Căușeni


Categoria: Orașul Căușeni » Geografie       Data: 11-11-2011, 15:59

Denumirea localităţii ne vorbeşte despre forma reliefului – căuş, care este mărginit de dealuri.Oraşul Căuşeni este situat la sud-estul Republicii Moldova, la 3 km de staţia de cale ferată Căuşeni şi la 83 km de Chişinău, în regiunea teraselor cu stepă a Nistrului de jos. Oraşul este traversat de râul Botna şi afluentul lui Lunguţa. Relieful oraşului Căuşeni este foarte accidentat, înconjurat de dealuri.

Suprafaţa totală a oraşului este de 10.030 ha., dintre care terenurile cu destinaţie agricolă ocupă 5.980 ha sau 59,6%. Suprafaţa totală a spaţiilor verzi este de 257,5 ha dintre care cea mai mare parte o ocupă plantaţiile forestiere de producţie 120,4 ha sau circa 47% din total. Fondul acvatic cu os uprafaţă de 54 ha este format de râul Botna, o mulţime de râuleţe mici şi 10 iazuri cu o suprafaţă de 21 ha.

Lungimea totală a drumurilor publice este de 73,5 km, dintre care 29,2 km sunt cu acoperire rigidă. Populaţia oraşului este alimentată centralizat cu apă potabilă în raport de 70 la sută. În localitate funcţionează ritmic sistemul de canalizare şi staţia de epurare care deserveşte 35 la sută din populaţie, inclusiv: 20 la sută din locatarii blocurilor şi 15 la sută din posesori ai caselor individuale. Majoritatea locuinţelor din oraş sunt conectate la conducta de gaze.


Unde e ieşirea din teatrul absurdului?


Categoria: Relații cu Publicul » Editorial       Data: 11-11-2011, 12:00


Unde e ieşirea din teatrul absurdului?



Mă visez într-o sală de cinema cot la cot cu Stan şi Bran mâncând floricele şi bând Coca-Cola. Dar pe ecran nu e nicio veselie. Poate o tragicomedie: discursuri ţinute la scara avionului – ăla vechi de 58 de ani, cu care a zburat şi Gheorghe Gheorghiu-Dej…

Trăim într-un perpetuu Triunghi al Bermudelor de care noi, personal, ne-am putea dispensa. Mai puţin unul: simţul umorului. Ca vechi Lup de mare, domnul Preşedinte pare să fi uitat sintagma liniştea de dinaintea furtunii. Să vedem cum va fi liniştea de dinaintea dezastrului…

Într-o ţară care şi-a vândut şi apa din fântâni şi solul şi subsolul (cu averile lui cu tot) ne simţim mai confortabil lângă celebrele personaje despre care am amintit: Stan şi Bran. Mai ales că filmul se termină cu nişte şuturi în fund ce par să prezică viitorul nostru în cadrul Comunităţii Europene.

La uşa cinematografului ne privim o clipă nedumeriţi: Unde mama dracului scrie IEŞIRE??? Că stăm aici de douăzeci şi de ani!

Contacteaza autorul

grubii.lilia@mail.ru

Adrese Utile

Guvernul Republicii Moldova

Presedintia Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova

Pagina Oficiala

Proiectul de Sustinere a Autoritatilor Locale din Moldova

Meteo Căușeni


Curs Valutar